Circolo Pescatori “ Balin” A cursa di pesci in bicicleta Viale
Transcript
Circolo Pescatori “ Balin” A cursa di pesci in bicicleta Viale
1 Circolo Pescatori “ Balin” Viale Rimembranza Sestri Levante Febbraio La proposta di una poesia recitata in varie occasioni dal famoso “Giulain” per tanti anni. Autore “Brea” G.B. Carniglia scultore e pittore Sestrese A cursa di pesci in bicicleta 4 giancheti chi nan mancu d’oggi 31 ghigiun 3 tiagali 6 ziguelle, 4 sepali. Me dagu in subacu da u puntin pe anda a esplora i fundi marin. 18 bouse 7 mueine sei digu tutti u me vegne e peine. Cu in’apparecchiu cu l’è tutto de gumma l’è invenziun ca vegna da Rumma. 14 murmue 36 lussi 3 pesci preve e 9 gatussi. Una mutucicleta pe anda in fundu ao ma cun un’elica che a v’à, ca pa spara. 28 lengue 13 laggiuin 7 barchete cun 3 caffaruin In 10 menuti sun a Portufin m’an fernou a macchina 4 drefin. 4 gabotte cun 9 bagele 2 pesci martellu cun 4 mustele. Sun 3 surdati e un caporale cun l’ermeto in testa da milizia stradale. Eccu i sun tutti presenti: I me dan u braciale chi l’an in ta bursa m’ou ligu au brasu pe segui a cursa. Cun i libri in man i me dixu a meta da grande cursa in bucicleta. A partenza da Portufin u traguardu a premiu dai balin. Pè giuria u ghè a tregia u nasellu e l’umbrin-na a prima tapa l’è da mancin-na. In ta ca grande i ghe firmu u cuntrollu rasentu i 3 fre e passu sutta Bertollo. Mentre i cuntu ,. A nu me pa vea u traguardu finale l’è pe Manea. Eccu i s’appresentu i cuncurenti chi sun decisi a tiasela ai denti. In sciamu de musai cun a bicicletta pa man 4 drefin e in pesciu can. 14 pampani, 7 naselli, 4 buraxi e 6 cassardelli, 6 bughe 2 laxerti 3 suelli. Segue colonna a fianco I l’abbassu a bandea In ten ma de applausi, u parte a marea. In 10 menuti i sun pou Rapalu u tie u ghigiun cun a roa u sepalu. I van cumme u ventu anche i atri derè U drefin cu giachettu i se dan de gummie. In tu cantu de Ciavai u scappe a muen-na a darè u che va a buga cun a pruxa pa schein-na A 50 all’ua tutto imballou u passe u gattussu cu l’aia sciupou. Ormai i primi i se sento vixin darrè a so gumma u passe u drefin. Pe Lavagna u se ghe strepe a cadeina U l’arrive u drefin e l’acciape a muen-na. Vagu pou grugno pe verghe in po megiu A 9 secundi u l’arrive u scarloggiu. A 20 metri 2 tiagali bouse, ruccoeu, paneghee e sepali. A 4 menuti u segue u laggiun 6 ziguelle e in caffarun. 2 2 cassardelli cun e braghe sciare e tutto u gruppu e ghe vegne darè. Derè in ta cua l’è tutto in mullun L’urtimu u l’è u caffaru. Arrembou ou paracheru u ghe a paneghea A l’ha ruttu u padale e u ghe l’aggiutte a sighea. Tuttu in tu portu l’è pin de pesci I vegnu cun e canne da Lotu e da Bexi. U vegne e mue e figge e seuxue pe poine pigia settottu pe coxe U scioppe in musou in ten muggiu de prie U se mette a cianze e u s’arretie. L’arrive gargiani imbarcou cun u Nannun a bordu i g’an a fuscina cun u stagnun Camin-nu in testa, u ghe in tera u nasellu u gruppu de testa u l’è xa pou pennellu. L’è giurnu grande u spunte u su l’arrive u Barun cun u Prufessu I l’arrancu a vulata a muen-na e u drefin pe guagne u traguardu dai Balin Tutti i s’innandiu tutti i travagiu Casella pei scoggi u l’à pruntu u resagiu. U vegne Casciottu che l’ea a travagge u l’à sentiu cu ghe i pesci e u se l’à sciachè. U drefin u fa in buttu pe guaine de scoa Ma u tagie a muen-na de meza roa. In ta seu scia boia den can u l’arrive u drefin cun u pesciu can. U vegne Testini, cu a cursa Batin Cun a canna pa scheina , u sachetu e u lamin I sun arragie goriei una muneta pe poise arruffa e fa in po de vendeta. Quellu da Lisena, u Memu e Fassini teilì turna Caiurna cun Luccacini: I passu a puntin questa raza de ciurma dai dui anelli incocciu u Caiurna. U scape Puntello u l’inverse a carega u scure i clienti e u sere bitega. Cun a pipa i denti e a man pou trumbun u da amente de lungu su va sutta u gaitun U vegne u Duca Luegia e Bigè U Rafu cun u Gotta i ghe sun de darè. U vire l’oggiu e u veghe sguazza u primmo tiun uou piggie e u porte in ma. I ghe piggiu u giacchè camicia e bereta a magia de lan-na cun canna e pastetta. U mugugne de lungu e u va dentro ou portu cun un-na gamba e u collu stortu. Brutti vigliacchi de pelandruin l’ea du belu che peschesse ai ghiggiuin. U finisce a tapa dau punte de feru A prima l’è a buga e in ta seu scia u gh’è u speru. Segue u drefin cun in cassardello 2 tiagali cun in pesciu martellu. Segue colonna a fianco Chi l’erme a can-na, chi busche i gavitelli chi botte, chi brumese e chi lighe i simelli. Casciottu u brumose, luegia u ghe botte Casciottu u ghe dixe te mandu a cxa cotte. Caiurna u pesche d’en sim-ma du meu u se lighe au palu che bagnu u nu n’eu. U se pigge ina cicca d’en ta berta u spue de sutta u ghe umbrate a pastetta. A pastetta a lea de Lucacini arragiou come in can de vei a pastetta culou du catran. U ga tie in ta scheina e u l’arobe a Scidin ma l’e u nu l’à vistu u da a curpa a Batin. Batin u ghe dixe nu ste a scherze che in ta me pastetta u ghe u furmagiu de Pra. 3 Ma mi nu credu ti l’aggi accate ti ghe ciu furme che mancu statè. Ma ti ti me offendi, ti ma devi pagé u da in casu in ta lama u gha botte in mé. Ma Scidin u l’à curagiu, l’è cumme in picetu u ghe rumpe a canna, u ghe strasa u sachetu. Se ti te caporale, me fré l’è aviere e mi sun cun Sedini in te filiere. Batin u ghe dixe falla ciù curta perché duman pau travaglio te fassu ina murta. E mi te rifurmu u ghe dixe Scidin u fa in buttu pei scoggi u s’avvente a Batin. U fa di butti, u me pa mezu matu u l’intervegne luegia e in surdatu. Ma a Luegia a ghe va ma , u pige in pugno e ina masca, l’è li in bilansu u s’acciappe a cadeina u garive in casu e in-na canna in ta scheina. U ciame Puntillu cu ghe dagge in-na man da bordu in ta barca i g’abbrivu in can. “Mannaggia i cani” u ghe dixe Puntillu da bordu in ta barca i ghe mollu u grillu. “Ma che facimmo ? nun saccio nuotare! “ u s’acciappe a luegia e l’è in bell’affare. “ A vostra figlia caggio fatto a permanente a voi la barba nun voglio niente “. “ Per S. Gennaro per S. Zita caro L’orecchia salvatemi a vita “. Luegia u cianze, u se sente cumossu u da in casu in ta scheina a Puntello u ghe rumpe in ossu. Ma u botte ou sciuttu in sim-ma du meu u ghe sta 4 ue in tera che issase u nu peu. Segue colonna a fianco Eccu chi i dan turna u via de sutta a mancinna I pesci i giu a punta e i sun pe a Latin-na. I sun belli freschi, i me pon adanè in 4 menuti i sun pei tre free. Sutta Bertollu u scappe u tiagalu in ta seu scia u ghe va a bousa e u sepalu. I van forte dau scoggiu Campan-na Bouran cui succhi u ghe inverse a chintanna. In fundu au traguardu u ghe pin de bandee u vegne scu i grunsci cun e fidelee. I l’an missu i curduin cun e palafitte da ina parte u ghe i gambai da l’atra u ghè e gritte. I fan a vulata in tu cu i gan u calu u tagie u traguardu pe primu u Sepalu. Una filastrocca, una satira, un modo di divertirsi dei tempi passati, che rievoca con precisa fedeltà, il tempo passato, personaggi realmente vissuti da “maina”. Si fatica a leggerla, per i “furesti”, una noiosa cantilena priva di senso. Per chi ha conosciuto quel mondo, ritornano alla mente nitidi i personaggi, il loro viso, il loro carattere, sembra di sentirne la voce, riaffiorano sentimenti e comportamenti, importanti per l’epoca, oggi senza logica. Sono elencate località e scogli zone di Sestri, una moltitudine di pesci locali, sono convinto, siano pochissimi i giovani sestresi che riescono a seguire e comprendere questo dialogo. Più celati, ma presenti i valori che contano quali il rispetto la stima, la satira fine non offensiva, per chi è vissuto nell’ambiente, è difficile terminare la lettura senza trattenere il riso. Forse ci manca un po’ di quel mondo avaro di agi, la fatica fisica, a volte estenuante, quel mondo semplice, dove tutti avevano la capacità di cogliere l’attimo per una risata collettiva. GBertorino
Documenti analoghi
Enrico Malan E bestie duméstéghe e sarvaighe de terra, Pesci e
Pe’ mi l’é staitu in piaixé. Int’in pa’ d’ure gh’òn tirau zü da’u web diverse mene de
pesci, dai ciü pecin ai ciü grossi, l’ava stampai e inscì impaginai cu’a costa. L’é
staitu in veru piaixé daru ...
19.12.212 La Quotidiana
l’enconuschenta contorsiunista Nina Burri. Per propi eis ella vegnida enconuschenta en Svizra ell’emissiun da
televisiun «Ils pli gronds talents svizzers» la primavera 2011. En quella ha
Nina Burri...