Circolo Pescatori “ Balin” A cursa di pesci in bicicleta Viale

Transcript

Circolo Pescatori “ Balin” A cursa di pesci in bicicleta Viale
1
Circolo Pescatori “ Balin”
Viale Rimembranza Sestri Levante
Febbraio
La proposta di una poesia
recitata in varie occasioni dal famoso
“Giulain” per tanti anni. Autore “Brea”
G.B. Carniglia scultore e pittore Sestrese
A cursa di pesci in bicicleta
4 giancheti chi nan mancu d’oggi
31 ghigiun 3 tiagali
6 ziguelle, 4 sepali.
Me dagu in subacu da u puntin
pe anda a esplora i fundi marin.
18 bouse 7 mueine
sei digu tutti u me vegne e peine.
Cu in’apparecchiu cu l’è tutto de gumma
l’è invenziun ca vegna da Rumma.
14 murmue 36 lussi
3 pesci preve e 9 gatussi.
Una mutucicleta pe anda in fundu ao ma
cun un’elica che a v’à, ca pa spara.
28 lengue 13 laggiuin
7 barchete cun 3 caffaruin
In 10 menuti sun a Portufin
m’an fernou a macchina 4 drefin.
4 gabotte cun 9 bagele
2 pesci martellu cun 4 mustele.
Sun 3 surdati e un caporale
cun l’ermeto in testa da milizia stradale.
Eccu i sun tutti presenti:
I me dan u braciale chi l’an in ta bursa
m’ou ligu au brasu pe segui a cursa.
Cun i libri in man i me dixu a meta
da grande cursa in bucicleta.
A partenza da Portufin
u traguardu a premiu dai balin.
Pè giuria u ghè a tregia u nasellu e
l’umbrin-na
a prima tapa l’è da mancin-na.
In ta ca grande i ghe firmu u cuntrollu
rasentu i 3 fre e passu sutta Bertollo.
Mentre i cuntu ,. A nu me pa vea
u traguardu finale l’è pe Manea.
Eccu i s’appresentu i cuncurenti
chi sun decisi a tiasela ai denti.
In sciamu de musai cun a bicicletta pa
man
4 drefin e in pesciu can.
14 pampani, 7 naselli, 4 buraxi e 6
cassardelli,
6 bughe 2 laxerti 3 suelli.
Segue colonna a fianco
I l’abbassu a bandea
In ten ma de applausi, u parte a marea.
In 10 menuti i sun pou Rapalu
u tie u ghigiun cun a roa u sepalu.
I van cumme u ventu anche i atri derè
U drefin cu giachettu i se dan de gummie.
In tu cantu de Ciavai u scappe a muen-na
a darè u che va a buga cun a pruxa pa
schein-na
A 50 all’ua tutto imballou
u passe u gattussu cu l’aia sciupou.
Ormai i primi i se sento vixin
darrè a so gumma u passe u drefin.
Pe Lavagna u se ghe strepe a cadeina
U l’arrive u drefin e l’acciape a muen-na.
Vagu pou grugno pe verghe in po megiu
A 9 secundi u l’arrive u scarloggiu.
A 20 metri 2 tiagali
bouse, ruccoeu, paneghee e sepali.
A 4 menuti u segue u laggiun
6 ziguelle e in caffarun.
2
2 cassardelli cun e braghe sciare
e tutto u gruppu e ghe vegne darè.
Derè in ta cua l’è tutto in mullun
L’urtimu u l’è u caffaru.
Arrembou ou paracheru u ghe a
paneghea
A l’ha ruttu u padale e u ghe l’aggiutte a
sighea.
Tuttu in tu portu l’è pin de pesci
I vegnu cun e canne da Lotu e da Bexi.
U vegne e mue e figge e seuxue
pe poine pigia settottu pe coxe
U scioppe in musou in ten muggiu de prie
U se mette a cianze e u s’arretie.
L’arrive gargiani imbarcou cun u Nannun
a bordu i g’an a fuscina cun u stagnun
Camin-nu in testa, u ghe in tera u nasellu
u gruppu de testa u l’è xa pou pennellu.
L’è giurnu grande u spunte u su
l’arrive u Barun cun u Prufessu
I l’arrancu a vulata a muen-na e u drefin
pe guagne u traguardu dai Balin
Tutti i s’innandiu tutti i travagiu
Casella pei scoggi u l’à pruntu u resagiu.
U vegne Casciottu che l’ea a travagge
u l’à sentiu cu ghe i pesci e u se l’à sciachè.
U drefin u fa in buttu pe guaine de scoa
Ma u tagie a muen-na de meza roa.
In ta seu scia boia den can
u l’arrive u drefin cun u pesciu can.
U vegne Testini, cu a cursa Batin
Cun a canna pa scheina , u sachetu e u
lamin
I sun arragie goriei una muneta
pe poise arruffa e fa in po de vendeta.
Quellu da Lisena, u Memu e Fassini
teilì turna Caiurna cun Luccacini:
I passu a puntin questa raza de ciurma
dai dui anelli incocciu u Caiurna.
U scape Puntello u l’inverse a carega
u scure i clienti e u sere bitega.
Cun a pipa i denti e a man pou trumbun
u da amente de lungu su va sutta u
gaitun
U vegne u Duca Luegia e Bigè
U Rafu cun u Gotta i ghe sun de darè.
U vire l’oggiu e u veghe sguazza
u primmo tiun uou piggie e u porte in ma.
I ghe piggiu u giacchè camicia e bereta
a magia de lan-na cun canna e pastetta.
U mugugne de lungu e u va dentro ou
portu
cun un-na gamba e u collu stortu.
Brutti vigliacchi de pelandruin
l’ea du belu che peschesse ai ghiggiuin.
U finisce a tapa dau punte de feru
A prima l’è a buga e in ta seu scia u gh’è
u speru.
Segue u drefin cun in cassardello
2 tiagali cun in pesciu martellu.
Segue colonna a fianco
Chi l’erme a can-na, chi busche i gavitelli
chi botte, chi brumese e chi lighe i simelli.
Casciottu u brumose, luegia u ghe botte
Casciottu u ghe dixe te mandu a cxa cotte.
Caiurna u pesche d’en sim-ma du meu
u se lighe au palu che bagnu u nu n’eu.
U se pigge ina cicca d’en ta berta
u spue de sutta u ghe umbrate a pastetta.
A pastetta a lea de Lucacini arragiou come in
can
de vei a pastetta culou du catran.
U ga tie in ta scheina e u l’arobe a Scidin
ma l’e u nu l’à vistu u da a curpa a Batin.
Batin u ghe dixe nu ste a scherze
che in ta me pastetta u ghe u furmagiu de
Pra.
3
Ma mi nu credu ti l’aggi accate
ti ghe ciu furme che mancu statè.
Ma ti ti me offendi, ti ma devi pagé
u da in casu in ta lama u gha botte in mé.
Ma Scidin u l’à curagiu, l’è cumme in
picetu
u ghe rumpe a canna, u ghe strasa u
sachetu.
Se ti te caporale, me fré l’è aviere
e mi sun cun Sedini in te filiere.
Batin u ghe dixe falla ciù curta
perché duman pau travaglio te fassu ina
murta.
E mi te rifurmu u ghe dixe Scidin
u fa in buttu pei scoggi u s’avvente a
Batin.
U fa di butti, u me pa mezu matu
u l’intervegne luegia e in surdatu.
Ma a Luegia a ghe va ma ,
u pige in pugno e ina masca,
l’è li in bilansu u s’acciappe a cadeina
u garive in casu e in-na canna in ta
scheina.
U ciame Puntillu cu ghe dagge in-na man
da bordu in ta barca i g’abbrivu in can.
“Mannaggia i cani” u ghe dixe Puntillu
da bordu in ta barca i ghe mollu u grillu.
“Ma che facimmo ? nun saccio nuotare! “
u s’acciappe a luegia e l’è in bell’affare.
“ A vostra figlia caggio fatto a permanente
a voi la barba nun voglio niente “.
“ Per S. Gennaro per S. Zita
caro L’orecchia salvatemi a vita “.
Luegia u cianze, u se sente cumossu
u da in casu in ta scheina a Puntello u
ghe rumpe in ossu.
Ma u botte ou sciuttu in sim-ma du meu
u ghe sta 4 ue in tera che issase u nu
peu.
Segue colonna a fianco
Eccu chi i dan turna u via de sutta a mancinna
I pesci i giu a punta e i sun pe a Latin-na.
I sun belli freschi, i me pon adanè
in 4 menuti i sun pei tre free.
Sutta Bertollu u scappe u tiagalu
in ta seu scia u ghe va a bousa e u sepalu.
I van forte dau scoggiu Campan-na
Bouran cui succhi u ghe inverse a chintanna.
In fundu au traguardu u ghe pin de bandee
u vegne scu i grunsci cun e fidelee.
I l’an missu i curduin cun e palafitte
da ina parte u ghe i gambai da l’atra u ghè e
gritte.
I fan a vulata in tu cu i gan u calu
u tagie u traguardu pe primu u Sepalu.
Una filastrocca, una satira, un modo di
divertirsi dei tempi passati, che rievoca con
precisa fedeltà, il tempo passato, personaggi
realmente vissuti da “maina”.
Si fatica a leggerla, per i “furesti”, una
noiosa cantilena priva di senso.
Per chi ha conosciuto quel mondo,
ritornano alla mente nitidi i personaggi, il loro
viso, il loro carattere, sembra di sentirne la
voce, riaffiorano sentimenti e comportamenti,
importanti per l’epoca, oggi senza logica.
Sono elencate località e scogli zone di
Sestri, una moltitudine di pesci locali, sono
convinto, siano pochissimi i giovani sestresi
che riescono a seguire e comprendere questo
dialogo.
Più celati, ma presenti i valori che
contano quali il rispetto la stima, la satira fine
non offensiva, per chi è vissuto nell’ambiente,
è difficile terminare la lettura senza trattenere
il riso.
Forse ci manca un po’ di quel mondo
avaro di agi, la fatica fisica, a volte
estenuante, quel mondo semplice, dove tutti
avevano la capacità di cogliere l’attimo per
una risata collettiva.
GBertorino

Documenti analoghi

Enrico Malan E bestie duméstéghe e sarvaighe de terra, Pesci e

Enrico Malan E bestie duméstéghe e sarvaighe de terra, Pesci e Pe’ mi l’é staitu in piaixé. Int’in pa’ d’ure gh’òn tirau zü da’u web diverse mene de pesci, dai ciü pecin ai ciü grossi, l’ava stampai e inscì impaginai cu’a costa. L’é staitu in veru piaixé daru ...

Dettagli

19.12.212 La Quotidiana

19.12.212 La Quotidiana l’enconuschenta contorsiunista Nina Burri. Per propi eis ella vegnida enconuschenta en Svizra ell’emissiun da televisiun «Ils pli gronds talents svizzers» la primavera 2011. En quella ha Nina Burri...

Dettagli