qui - MALALINEA

Transcript

qui - MALALINEA
IL CJAPITANI E IL TAMON
- CRONACHE RIGOROSE DE PLUI GRANDE IMPRESE MAI FATE IN FRIÛL -
senegjature di
ANDRO PERESSUTTI E RICCARDO SABBADINI
1
SFANTAMENT IN VIERZIDURE
INT. BAR “DA ELIO” - GNOT
Dentri dal bar dal paîs di Vît, in Val d’Arzin, a son nûf oms:
cuatri sui sessante agns (i doi fradis TITA e VALENTINO DE ROSA,
FREDO “DA LA BUTIGA” e ENZO “ŠIŠULA” LANFRIT) a son cjapâts a
zuiâ di briscule sentâts ator di un taulin, il barist, ELIO, al
è daûr a meti a puest spietant di sierâ.
Al bancon un omenon ben metût cu la muse dure, DANTE DI SCJASSA,
al fevele lami cul barist e cuntun om sec sui cuarante, EDI
(sorenomenât “Piuìc” par vie da la sô vôs sclendare).
DOI ZOVINS a zuin di frecetis.
REMO, un om sui sessante agns, al jentre tal locâl:
REMO
Mandi!
ELIO
Oh, Remo! Sones oras da rivâ?
Sias ducj notambui?!?
ENZO
(cence molâ la partide
e cjalant lis sôs cjartis)
Ma lašal stà! As son noma
dôs setemanas ch‘al è
in pinšiòn,
al sarà incjimò cunvint
da eši in cualchi puart
da l’Africa!
FREDO
Nuia da fâ Remo, las giovenutas
as son šcjampadas via
cui marinârs di vincjeins!
Edi al sgagne.
REMO
Cjacarištu tu, paiazo?
As son las dôs! Cor a durmî,
che doman, in butiga,
tu reštas indurmidît
su pa l’afetatrice.
VALENTINO
Fol cji pueša!!! Sta ‘tent Fredo
che Remo ši è ufindût!
2
TITA
Di po Remo,
cj ese entrada aga tal cjâf
tal ultim viac’ par mâr?
Chì ši šcherza, po, Ammiraglio!
REMO
(cun ton autorevul)
Capitano di sala macchine!
(e al torne a cjapâ il so discors)
šcherzait, šcherzait,
intant il timp al va indenant!
Pensait pûr a las cjartas,
e di chê štrada, intant,
il paîš al rešta vueit.
DANTE
(ingomeât)
Joooooi!
E ce c’al centra cumò il paîš?
Dai mo!
REMO
Al centra, al centra:
una dì sarìas simpri di mancul,
a tor a tor di un taulin,
cu’ la tele impiada,
intun paîš muart!
ELIO
Oštia, Remo,
ce âštu intorcji uìa?
Biaf alc, dai...
Al rivarà ben cualchi
extracomunitari par fâ numar!
EDI
Eh...
Extracomunitari...
Ah! Ah!
ENZO
Ma tu no šta ridi simpri...
Ce ridištu?
Cjala che s’ai rivan dongja
chei là
ai puartan noma casins!!!
Edi al torne seri e si fâs piçul.
3
Eh,
sui
Che
cun
REMO
tu tu la sas lungja
casins, Enzo!
la femina cji è šcjampada
chel balarin dal Venezuela!
Enzo al sbat lis cjartis su la taule e al mostre Remo.
ENZO
(berlant)
Di po, paveòn!
Soštu vignût par cirî rognas?
ELIO
(come un mestri di scuele)
Dai, dai fantats di una volta,
cuietâši!
Remo, no šta gî fôr di misura!
Sù mo!
REMO
Ce fôr di misura?
Jo o soi biel cuiet,
noma ca mi dà faštidi
sintî simpri chê e po chê:
e i neriš e i giai
e i roš e i verz...
Cjala chê faméa di ganêš
ch’a e vignuda a štâ in paîš,
ai lavoran dut al dì
ì dai Belinis,
ai ši špacan la šchena
e, a diferenza di te, Enzo,
la sera ai cjatan encja
il timp da fâši la docia!
ENZO
(tornant a cjapâ in man lis cjartis)
Bon, cjala, no rišpuint nencja.
Ši juat che il capitano Findus
al à u’nin di mâl di cjera...
REMO
Il problema nol è cui ch‘al ven,
il problema al è
che tra cualchi an
nal sarà nencja pi un paîš
dulà vignî!
A fâ ce? Che chi nal è nuia...
4
EDI
Ah!
La città fantasma.
Chiuso!!!
Eh!
DANTE
(sbrufant viers Edi
e fevelant daspò a Remo)
Ma ce dištu?
Ce dištu?
Chi nol è nuia?
Chi no sin bognš da nuia?
Alora torna a fâ
il machiništ par mâr....
REMO
(perentori)
Capitano di sala macchine!
DANTE
Uchì o vin dut
ce ca nos coventa.
O no?
REMO
Mah, al sarà encja
dut ce ca nos coventa,
pecjât noma che o sin
in cuatri gjats,
che la gioventût a va via,
che lavôr a’ nd è simpri mancul,
che las šcuelas
prima o dopo as seraràn,
e tra vincjeins
o sarìn vecjus e rincoionîts
o forci cualchidun
encja muart...
Ah, sì, al è propit biel murî
savint ch‘al môr encja il paîš.
EDI
Certo,
eh certo!
Muart,
finito...
5
VALENTINO
(continuant a zuiâ)
Chê e simpri chê...
Tita, âštu caric’?
TITA
Cjò, carico!
REMO
Ah sì, giuiait.
Carico! Aš di brišcula!
Pešcja tu! Pešcja lui!
Ma êse pušibil che na vos frea
propit nuia dal vuešti paîš?
ELIO
Remo! Dai, Bìaf alc!
Almancul par resentâ la lenga...
(po daspò viers Dante)
Che mi somea che išnot
a è serada di comizis...
REMO
(distratementri)
Dami un tai!
(e al continue rapît
dai siei pinsîrs)
In chešt paîš a volarès alc,
una atrazion...
EDI
Un nait clep?
Ah! Ah!
DANTE
(fevelant a Edi)
Tâš tu, macaco!
Edi al torne seri.
DANTE
E ce atrazion, Remo?
Ai volin bêz pa las atrazions!
REMO
Ben: chel al è sigûr,
ma se l’idea di partença
a è buina
i bêz ši cjatan cença faštidis!
6
ENZO
(butant lis cjartis sul taulin,
mieç ingomeât)
E jo o soi sigûr
che tu tu l’âs una idea pronta!
Nomo?
REMO
(fasint il misteriôs)
Un ideùta,
a dî la veretât,
la varès!
TITA
(ridint viers chei altris)
Savevi jo ch’al veva alc
ca i girava pal cjâf!
FREDO
Contila, contila duta capitano:
ce vareštu pensât?
Ducj si zirin viers Remo, che cul so tasê al fâs cressi la
tension.
REMO
(cul ton di cui ch‘al à di dî
une robe une vore impuartante)
Savìas ducj ce co ai fat
par duta la mê vita...
TITA e VALENTINO
(menant ator Remo)
IL CAPITANO DI SALA MACCHINE!!!
REMO
(Metint, di chê strade,
a tasê Tita e Valentino)
Bon, sì, va ben:
capitano di sala macchine.
Eco: cumò jo o soi in pinšiòn
e cun me a va in pinšiòn
encja la Storm,
la mê nâf.
Trentedoi eins di servizi,
mai un problema,
un gioiel...
Cumò però, pa la compagnia,
la manutenzion
7
a taca a eši una špesona
e alora a àn deizidût
da cambiâla.
Al moment a è ferma
intun bacin di carenagjo
a Triešt,
špietant da eši šmontada...
(sdrondenant il cjâf, malinconic)
Ah, benedeta...
(quasi suspirant)
Cjalait...
Remo al tire fûr, de sachete de gjachete, une foto dute fruiade
di une grande nâf mercantîl dute inrusinide di colôr naranç e
le passe a Elio. Ducj i oms al taulin, incuriosîts, si tirin
dongje al bancon.
REMO
(recitant cuasi une poesie a memorie)
An milnoufcent e settantesiet,
novantetria metros di lungjeça,
doimil e votcent toneladas,
velocitât mašima trediš nodos,
doi motôrš principâi...
DANTE
(fevelant a Elio)
Ce sorta catàn...
REMO
(cuvierzint il coment di Dante)
Doi motôrš principâi
da vot cilindros Deutz RBV8M,
triamil e cincent acca pîs...
I oms si tirin dongie a cjalâ la foto:
VALENTINO
Ce implànt!
TITA
Âti co pinšiòn...
FREDO
Costa Crociere!
8
EDI
Ah sì,
Costa Crociere,
propit,
eh!
REMO
(cence bati cei)
Dôs grus
da deiš metros dal’una...
DANTE
(fermantlu bruschementri
e un tic ingomeât)
E ce veressinos da fâ?
Gî a štâ cun dut il paîš
suntuna nâf?
FREDO
Ah! Ah! Ah! Biela idea:
bevìn dut al dì,
mangjìn peš frešc
e na ši paian tassas!!!
EDI
Eh!
Freìn i artigjans!
Ah! Ah!
REMO
(simpri serissim)
Par dî la veretât
la mê idea a sarès unata...
DANTE
Bon,
già ca è serada di coionadas,
sintìn encja chešta...
REMO
(cun grande sigurece)
Puartâ la barcja in paîš!
Tal bar al cale il cidin. Ducj, ancje i doi fantats che a jerin
daûr a zuiâ di frecetis, a cjalin viers Remo ch’al reste seri
e al cjape la foto des mans di Elio.
9
DANTE
(butantsi jù cul cjâf sul bancon)
Elio...
Dâmi un âti tai...
ENZO
(lant viers il gabinet)
Ah, Signôr: voi a pišâ...
FREDO
Fantàts!
Chì mi sa ca è ora
da gî a cjasa...
I doi zovinuts a sgagnin tornant a zuiâ di frecetis.
REMO
(stiçât, cirint ducj cui voi)
Ma... Sorta di paesanòts,
provait a pensâ!
Una nâf vera,
bel interia,
enorme!
Denta ši pueš fâ di dut:
centro comerciâl, paleštra,
centro culturâl, butîgas.
Una atrazion cussì
no la à nišun!!!
La int a vignarès da lontan
par vidìa
“la nâf su la mont”...
E denta: barš, cinemas...
Encja una dišcoteca!
Lavôr, bêz ch‘ai giran,
int ca riva dongja...
DANTE
(stiçât, fermant Remo)
Ma vonda Remo, vonda!
(puartant lis mans sul cjâf)
Tu mi fâs vignî
il mâl di cjâf!!!
Tu pues fâ di dut denta,
e alora?
(sbracant in maniere vistose)
Met encja una rampa di lancio
missilištica,
una centrâl nucleâr,
fasìn encja cambiâ
10
la sede al Papa
e li puartìn a Vît...
Pudìn cjacarâ fin doman
ma na ši puarta ator
una nâf lungja 100 metros,
cjamantla suntun tratôr.
E alora finišila, no?
REMO
(simiotant Dante)
Na ši pueš, na ši pueš...
(po daspò tornant seri)
Encja prima da rivâ su la luna
ai eran ducj a dî:
“Na ši pueš, na ši pueš”.
E dopo al ši è det
ch’al ši podeva!
VALENTINO
Alora va dai ‘mericans
da la NASA
e domandai s’ai cji iudan luar.
Na ši sa mai...
EDI
Eh, la NASA!
Chi la nasa la travasa!!!
Ah! Ah!
ENZO
(vignint fûr dal gabinet)
Alora, fantats,
vêso pront il molo?
Che il capitan
al à da parchegjâ la barcja!
Ahahah!!!
REMO
Špietait, vos špieghi!
Il problema
al è noma il trašpuart.
DANTE
(spacantsi)
Ah! “NOMA” al à det!
REMO
La nâf a àn da parala a tocš
di štès,
11
par vendila coma rotamš,
l’armaduar al è gno amì.
Al ma la vendarès
a cošt di fier:
rivais a capî o no?
Edi, tornât seri, al fâs di “sì” cul cjâf une vore convint,
Remo lu cjale sconfuartât e al va indenant cul so discors.
REMO
Fata a tocš la nâf
il pi al è fat:
ši cjama sui tîrš
e la puartìn sù...
ENZO
Ah, Signôr, judal tu!
Ch’al à bisigna.
ELIO
E, sintìn:
ce volaresse dî
“a cošt di fier”?
REMO
Cumò no savarès il cošt esàt...
A sarà, pi o mancul,
no sai...
A španas un...
Un milion di euros!
Ridadis e blestemis a rimbombin in dut il locâl, ancje Dante al
rît cu lis lagrimis tai voi.
FREDO
Moštro! Al è cjâr
coma il prošùt di San Denêl
chešt fier di nâf!
TITA
Trop êse al eto?
REMO
(cirint di stâ parsore
da lis ridadis)
Ši cjatan,
šcoltaimi, ši cjatan!
12
VALENTINO
Sigûr: al bašta meti via
metât pinšiòn ogni meis
e intun pâr di secoi
la vin fata!
Ahahaha...
Remo tu sos un sacrabòlt!
REMO
Po dopo al sarès encja...
Il trašpuart e il rimontagjo...
DANTE
Eh, sì,
mi someava ch‘al era
un cošt massa contignût...
REMO
Bon met un âti milion,
un e mieç...
Ma...
Dante al devente seri e
centimetris da la sô muse.
si
tire
dongje
DANTE
Ou di po, ma ce dištu?
Cjapištu pal cûl o soštu cjoc?
Un milion...
Doi milions.
Ma di ce cjacarištu?
REMO
Ši cumbina...
Šcoltàmi me!
Bašta credi tal progjet:
una coleta,
una buina propaganda.
Una ufierta
dai imprenditôrš furlans
e un bon contribût regjonâl...
A bašta che ducj ai dêtan alc
e ši pueš fâ!
ENZO
Eh po sigûr,
ai son davôr a špietâcji te
i contribûts.
a
Remo,
a
pôcs
13
Par fâcji puartâ a špas
la tô barcjata
coma ca fos un cjanùt!
REMO
Mitint jù las rubas par ben
e batintla cul dišcors
che Vît al è in
“zona disagiata D3”,
progjets pa la montagna
e chês rubas ì!
Jo no dîš propit
coma Telethon,
ma a è una biela opara
pa la comunitât
encja chešta, veh!
DANTE
(sborfedant dut ingomeât)
Ah sì!
Tu pararès propit bon
a lâ ator cu la casseluta
da las ufiertas
coma un chirichèt!
EDI
Eccoci, jo o soi marangòn:
o podarès fâ una casseluta!
Eh... Ši capìš!
Plexiglass e legno!
Trašparênt,
ca ši veda denta, no?
DANTE
Ma taš, mo, taš,
Piuìc!
No šta meticji encja tu!
Edi al torne seri e si fâs piçul.
REMO
(metint a tasê Dante)
Oh, bravo Edi!
Al sarès perfet:
una casseluta da meti chì,
tal bar!
Edi, poiade la man sul flanc, al cjale par tiere gongolant.
14
ELIO
Mah...
Sa ši à da meti una casseluta,
ši à encja da špiegâ parcè,
cussì encja i forešcj
magari ai lašan un francùt!
REMO
Ben det!
A sarès da fâ un manifešt...
Un alc...
ELIO
Il fi di cjossol...
Di Sergjo,
al matéa cui compiuterš,
al podarès fâ un biel pošter,
lui ch‘al à ingegno...
Inšoma, fantasia!
REMO
Eco, vedištu:
a bašta puac
e nal cošta nuia,
a bašta credi ta las rubas...
EDI
(fasint piçui mots cu lis mans)
Supuarts in peç,
šcjanaladura da tria e mieç,
plexiglass trašparênt,
fônt in MDF.
Ah, sì:
ben, ca tigna bot!
ELIO
(fevelant a Fredo)
Di po, Fredo,
il fi di cjo fradi Sergjo...
FREDO
Ce?
ELIO
Nal lavorial
in litografia?
FREDO
TIPOgrafia...
15
ELIO
Bon, sì, ce ca ši clama:
al podarès fâ lui un biel pošter
da stampâ da riba ju...
(enfatic, descrivint cu lis mans)
“LA NÂF SU LA MONT”
FREDO
No sai...
Jo cruat...
Ben di sì...
REMO
Ben, alora j cjacari jo,
che prima ši mitìn in moto
e miei al è.
(fevelant po daspò a Dante,
cun superioritât)
Vedištu? A bašta puac!
DANTE
Ma vedištu ce?
Ca las tôs monadas
as son contagjosas?
Ben alora saštu ce co cji dîš?
Bravo, va indenant. Bravos ducj!
Cjapait la casseluta,
štampait un biel cartelòn
e gît a domandâ la caretât...
Secont me so rivais
a fâ vincj euros a è grassa!
(soradin)
Però no voi sintî a dî...
(tirant fûr il tacuin)
Che jo no ài dât il prin euro!
(e al met dome
un euro sul bancon)
Cjò!
EDI
(concentrât di fâ pôre,
cu la tace dal blanc in man)
Feltrîns in goma,
ca nal šbriši,
ši sa mai che il bancon
nal sêta in bola...
SFANTAMENT IN NERI
16
Musiche folk biele ritmade.
SFANTAMENT IN VIERZIDURE
MONTAÇ IN PROGRESSION
La casselute cu la scrite “PRO NAVE” in len e plexiglass si
jemple di monedutis.
Boletin “La vuaš da la Val d’Arzin” cul titul:
AL BAR DA ELIO AI ŠI CJAPAN SÙ BÊZ
PAR PUARTÂ LA NÂF DI REMO A VÎT.
La casselute e ven sostituide cuntune plui grande che si jemple
a la svelte di monedis e cjartis di 5 e di 10 euros.
“Messaggero Veneto” titul incuadrât:
UNA NAVE IN MONTAGNA:
A VITO D’ASIO RACCOLTA FONDI
PER PORTARE LA NAVE STORM
IN PAESE.
Il SINDIC DI VÎT, vistût di fieste, fintremai cu la fasse
tricolôr, al mostre un assegn di 500 euros e lu bute inte
casselute.
Remo al imbuse une letare, parsore de letare si lei:
ALL’ATTENZIONE
DEL PRESIDENTE
DELLA REGIONE
FRIULI-VENEZIA GIULIA
“Il Piccolo” titul incuadrât:
DA TRIESTE ALLA VAL D’ARZINO
VIA NAVE.
PROSEGUE LA FOLLE IMPRESA
DI REMO CASSANDRI,
OGGI RICEVUTO
DAL PRESIDENTE DELLA REGIONE.
INT. CJASE DI DANTE - GNOT
Sentât su la poltrone Dante al sdrondene il cjâf cjalant il
telegjornâl di Telefriuli, dulà che al è Remo intervistât adun
cul PRESIDENT DE REGJON.
17
Incuadrature da la television.
PRESIDENT DE REGJON
(cui braçs sierâts)
O podìn dî che i bêçs
pe prime part dal progjet
dal cjapitani Cassandri
ormai a son!
Cumò o sin al lavôr
par tirâ dongje ancje
altris “partners” intal grup
des grandis impresis de regjon,
par sovenzionâ la seconde part
dal progjet destinât a cambiâ,
par simpri, la muse dal piçul
paîs da la Val d‘Arzin...
Remo dut sodisfat al ven incuadrât in prin plan.
Dante al frache stiçât une latine di bire.
PASSAÇ FRANC
MONTAÇ IN PROGRESSION
Mans che a sierin valisutis plenis di bêçs.
Dêts che a cjalcjin botons di calcoladoriis.
Mans che a impachetin cjartis di 500 euros.
Remo ch‘al firme cjartis intun sportel di bancje.
PASSAÇ FRANC
INT. BAR “DA ELIO” - DÌ
Incuadrade la television dal bar che al trasmet il TG1.
GJORNALIST IN STUDI
Ci trasferiamo ora in Friuli,
per raccontarvi l’impresa
di Remo Cassandri:
il capitano di sala macchine,
in pensione, che è riuscito
ad acquistare la sua ex-nave
e si accinge a trasportarla,
da Trieste, fino al suo paesino
natale.
18
Cosa c’è di particolare?
Vediamo il servizio...
Tal bar la int e tache a vosâ, mostrant la television e dantsi
pachis su lis spalis.
Dante cence mostrâ interès al reste sentât al bancon, dut seri.
Incuadrade le television.
GJORNALIST INVIÂT
Una nave lunga cento metri
e pesante quasi
tremila tonnellate,
sta per viaggiare, via terra,
da Trieste a Vito d’Asio:
un remoto paesino di cento anime,
abbarbicato sulle Prealpi
Carniche.
Buona parte del percorso
si snoda attraverso
120 chilometri, tra curve,
pendii, stradine tortuose
e paesini.
Costo dell’opera:
due milioni di euro.
Il perchè di quest’impresa
faraonica
lo chiediamo al capitano Remo
Cassandri, mente del progetto
(al lei imberdeantsi cul furlàn)
“UNA NÀF SU LA MONT”
Remo, allora...
SFANTAMENT IN NERI
SFANTAMENT IN VIERZIDURE
DIF. PARC DI UN CAPANON INDUSTRIÂL - DÌ
Fûr di un capanon cuntun grant parc di tirs, bilics e camionons
di dutis lis misuris, suntune grande insegne si lei:
GROSTRASPORT
TU DIMI DULÀ E JO TAL PUARTI
INT. UFIZIS DA LA GROSTRASPORT – DÌ
Intun ufici cu lis parêts cuviertis a plen di manifescj di
camionons e cjartis stradâls, Remo e L’INZEGNÎR GROS, titolâr
da la GROSTRASPORT, a son daûr a discuti:
19
REMO
Šcoltàmi, par gno cont
šparagnìn un camion
noma mitint in verticâl
il šcafo di prua...
GROS
(come ch’al stes fevelant a un frut)
Ma no mo.
Remo, a ognun il so mistîr:
e je une setemane
che i miei tecnics miôr
i pensin parsore:
cincuantedoi camions
a son il minim che al covente.
Plui un container pai imprescj.
No podìn permetisi
che al coli jù alc.
Prove a pensâ:
e se o sclicìn une machine
o ben un puaret
che al passe li par câs???
REMO
(malapaiât)
Bon, bon. Alora no met pì bec...
(tornant a tacâ)
Noma una ruba:
êse da faturâ dut
o ši rivaressie...
Uninin di... “blec en uait”?
GROS
Remooo... Sù po!
Visiti che o sarìn
sot videocameris
e telegjornâi dut il timp:
crodimi se ti dîs
che, in cheste comesse,
no podìn assolutamentri
fâ nuie in neri!
REMO
Mh, sì, o ài capît...
Ma cinc camions, magari...
Ai podaressin passâ pa las
štradutas for dai paîš.
20
GROS
Remo... Dai:
se ti dîs di no...
REMO
Bon bon...
Era iušta par šparagnâ
un francùt!
GROS
Pluitost...
Scolte...
Gros al srodole une mape grandiose dal Friûl cuntun percors
segnât in ros.
GROS
Di chi a chi
(mostrant su la mape)
e je dure, ma si rive.
Di Maian par lâ viers Curnin,
li dal cjamp sportîf,
la strade no je largjone,
ma si varès di cumbinâ...
Il prin probleme
al è di Curnin fin a Cjasiât.
O sin daûr a spietâ
il “nulla osta” par butâ jù
i doi sotpàs feroviaris.
Chi e chi.
(mostrant doi ponts su la mape)
Remo al fâs di sì cul cjâf dut atent.
GROS
Cheste stale
le fasìn tonâ in setemane.
Timp di puartâ fûr lis bestiis,
si capìs.
REMO
Oro!
GROS
Chi cu la ruspe
o fasìn dut un dret:
tant, prin o dopo,
a varan ben di fâle
chê superstrade.
21
REMO
Ah... Sì!
Ben detto!
GROS
Il casin al è passâ
la strete a Flavuigne.
A son doi vecjuts
che si son impontâts...
No vuelin savê di molâ la cjase.
REMO
Eh... I vecjus ai son cussì.
Dopo una certa etât
ai son propit un intrìc.
Ši afezionan massa
a las luar cjasas...
E ce vino da fâ?
GROS
Remo, alore scolte.
Tal dîs in confidence:
o stin fasint pression
sul predi!
REMO
Il prêdi?
GROS
Sì, parcè che si podarès passâ
dongje dal paîs,
cence jentrâ intal centri...
L’intric e je chê gleseute
li che la strade e strenç...
(mostrant su la mape)
In paîs a ‘nd è za trê
di glesiis
e alore o vin domandât al predi
se al fos pussibil...
Fâ di mancul di une!
Lui al dîs che cuntune
piçule donazion, magari...
REMO
(sec)
Trop?
22
GROS
Mah, lui al domande
dusinte e trente mil euros...
REMO
(si cjape mâl)
Ce?!?
GROS
Tratabii...
Si capìs...
REMO
(stiçât)
Ma ce tratabii!!
Ce tratabii?!
Un bûš di cuaranta
metros cuadrâts...
GROS
Trentecinc...
REMO
Trentecinc...
GROS
Lui al dîs che, se no,
la Curie i dîs su di dut...
Che la comunitât
e je afezionade...
Sui doi oms al cole un cidin grâf.
REMO
(pinsirôs)
Mašim cent e cincuanta.
E ch’al štêdi content!
GROS
Ma sì, ma sì,
o viodarìn!
Ma chest nol jere
il fastidi plui grant.
(si fâs seri)
Il probleme piês, Remo...
SFANTAMENT IN NERI
23
EST. PUART DI TRIEST – DÌ
Tal puart di Triest une vore di oms e manovâi a son daûr a
lavorâ ator de Storm: dute la nâf e slusigne par vie des flex,
il mieç imponent al è contornât di gruis, mulets e impalcaduris.
Lis gruis a spostin blocs di fier inrusinît da la nâf, che a
vegnin poiâts su la banchine.
Il responsabil dal cantîr, ODORICO PUPPO, dut seri, al fevele cun
doi operaris e dibot si volte come par cirî cualchidun cui voi.
I doi operaris a tornin a vore.
PUPPO
(berlant)
Remo! Remo!
Scusimi, ven ca un moment!
Remo, sul cjâf l’elmet zâl di protezion, dut impegnât a seguî
i lavôrs in compagnie di Edi, si fâs dongje.
Edi i cor daûr come un cjanut.
REMO
Ehi! Ce našel?
PUPPO
(seri)
O fevelavi cui operaris
che mi domandavin, justementri,
se al è un scheme
par cjamâ i camions.
REMO
Eh?
PUPPO
Nissun al à mai fat
un lavôr di cheste fate...
Par solit, cheste cualitât
di nâfs, lis smontin
par fâ rotams.
Chi, invezit,
la nâf e à di sei ricostruide,
tocut par tocut:
e i operaris mi domandin
cemût che si podarà
tornâ a meti dongje
ducj chei tocs.
24
REMO
(cun grande sigurece)
Puppo... Puppo...
Ferma dut!
Ma cji pare che jo
no vêta una soluziòn pronta?
(si volte viers la banchine e al berle)
Helmer!! Helmer!!
Un biel om distint sui setante agns, cuntun vistît elegant blu
e la golarine rosse, si svicine a Remo, Edi e Puppo.
Puppo e Edi a cjalin incuriosîts l’om ch‘al ven dongje.
PUPPO
E cui saressial chel ca?
REMO
(presentant l’om)
Vos presenti Helmer Bjursta,
(fevelant daspò a Helmer)
Helmer, lui al è Odorico Puppo,
capocantêr dal progjet!
E chešt al è Edi!
HELMER
(cun fuart acent nordic)
Zi?!
PUPPO
(strenzint la man a Helmer)
Plasê...
Edi al tire sù la man cun fâ difident.
PUPPO
(fevelant a Remo)
E chel siorut chi
al sarès la soluzion?
HELMER
Zoluzion... Zi?!
REMO
(cun solenitât)
Chešt šior uchì
al è la soluzion
ai nueštis faštidis
di montagjo e šmontagjo...
25
Helmer al rît cun baldance viers Puppo e Edi.
REMO
(cul fâ di cui ch’al pant un segret)
Cun Helmer ši sin conošûts
a Strömstad,
in Svezia, cuant,
cu la Storm,
batèvin la rota
Strömstad-Severodvinsk in Rušia.
Partìvin cjamâts di merlùç
e tornàvin indavôr cjamâts
di tocš pai sotomarins.
Cjacarìn dai prins eins Otanta.
In chei eins ai eran incjmò i
sovieticš, mi impensarai simpri:
Brežnev al veva apena...
PUPPO
(stiçât)
Remo... Remo!
no sta pierditi:
cui isal chest siôr?
REMO
(molant i siei ricuarts)
Ah, sì, Helmer.
Helmer al è un ex-funzionari
dai servizis segrets
dal SAPO in Švezia,
molât il servizi
al à lavorât vincjetria eins
al IKEA.
Savias chei dai mobii, no?
Uì ai son chei ch‘ai progjetan,
chei ch‘ai realizan e dopo,
i pi impuartants
ai son chei
coma il nuešti Helmer, chi!
EDI
(stiçât, fevelant cuasi di bessôl)
Eh, ši capiš, no?
IKEA: I kilarš dai marangons.
Puac a ši špînt
e puac a ši gjolt!
26
REMO
Taš cumò Edi,
šcolta encja tu:
lui ši è ocupât,
in ducj chešcj eins, al IKEA,
da analizâ i prodots
e da capî coma parài a toçš,
ordenài e tornâi a fai fâ su,
encja al ultin dai štupits!
Cumò al era chi a Villesse
e ši sin tornâts a cjatâ.
Lui nal mancja mai
cuant che ai viergin
un nouf negozi!
EDI
Eh, ši juat
ch’al à timp da pierdi...
PUPPO
(a Remo)
Bon, o ai capît,
ma a la fin da la fiere,
cemût podaressial judânus
cul nestri probleme?
REMO
Sin già dacordo,
lui al è davôr
a memorizâ e cjapâ nota
di ogni tocùt da la Storm,
ora co sarin rivâts a Vît
lui al sarà già
cuntun manuâl pront
par pudìa meti adun,
cença nišun faštidi,
duta la nâf!!!
PUPPO
(par nie convint)
Ah, Signôr...
EDI
(infastidît, tra se)
Ši capìš, no?
Legn di šcjart, cuatri bulòns
e il menavît omagjo...
Moglie e buoi dei paesi tuoi,
al diš il dèt...
27
REMO
(tirant fûr da la gjachete un sfuei)
Cjalait chì, veh:
la prima pagjina
a è biela che pronta...
Remo al mostre ai doi oms la cuviertine dal manuâl di montaç da
la nâf, cun parsore il disen da la Storm fat di Helmer in forme
schematiche come lis cuviertinis dai manuâi IKEA.
EDI
Beh, però al à una biela man...
Bon, ma na vôl dî...
SFANTAMENT IN NERI
SFANTAMENT IN VIERZIDURE
DIF. TRIEST, PLACE UNITÂT D’ITALIE - DÌ
Intune place Unitât plene di int, dute riunide sot di un grant
palc prontât cun maxi schermis, une cincuantine di camionons,
parcâts su la rive, ducj cjamâts di tocs da la nâf Storm, a son
pronts pal viaç che ju puartarà in Val d’Arzin.
Su par ogni toc si viôt un numar identificatîf scrit cuntune
bombolute spray. Int curiose e fameis si intropin dongje dai
tocs grandiôs da la nâf inrusinîts fasint fotografiis par vê un
ricuart.
Televisions nazionâls e forestis a cjapin i lôr inviâts devant
dai camionons.
Sul palc, intervistâts di une presentadore, a son Remo,
l’inzegnîr Gros, Helmer Bjursta e il capocantîr Puppo, insieme
a lis principâls personalitâts politichis de regjon.
Un bati di mans grandiôs al salude la presentazion di Remo
Cassandri.
REMO
Scusatemi tutti,
ma parlerò in friulano,
che mi trovo più a mio agio...
Une tradutore zovine e jentre de bande dal palc.
REMO
(emozionât)
Intant o volevi dî grazie a ducj
da eši chì uìa,
ši pueš capî cussì che l’union
a fâš veramenti la fuarça.
28
Fuarça ch’a permitût
la realizazion
di chešta imprêsa epocâl,
ca cambiarà las rubas,
ta la mê cjera e, soradùt,
tal côr di duta
la int dal Friûl!
La zovine e tradûs par talian cheste prime part dal discors di
Remo e la int presinte e bat lis mans.
REMO
Chešt progjet al naš
coma una piçula mataranada,
cun tal côr però il sum
da salvâ dal špopolament
e dal oblio
il gno amât paîš,
cun la šperança
che un cambiament cussì
al pueša vignî encja
in dut il mont,
cun la fuarça
da la šperança e dai sums.
Amîš furlans,
di Triešt, di Udin,
di Artigne, di Talmassons,
da la Val d’Arzin
e di dut il mont,
o doi uficialmenti il via
al prin viaç, via cjera,
da la nâf Storm!!!
La zovine e tradûs par talian e il sindic di Triest al da a Remo
une butilie di prosec leade a un lunc nastri. Remo, emozionât,
al tire la butilie, che e va a spacâsi sul toc di nâf segnât
cul numar “1”, ch’al è cjamât sul prin camionon.
Dute la int presinte e bat lis mans a fuart. Fûcs artificiâi a
tachin a partî dal imbarcjadôr.
Remo al strenç lis mans a Helmer, Gros e Puppo, intant che une
musiche portentose e trionfâl e partìs di doi amplificadôrs
picjâts parsore dal palc.
PASSAÇ FRANC
DIF. TRIEST, STRADE COSTIERE – DÌ
I camionons a son za partîts e daûr a jessi di Triest, il convoi
al è precedût di cetantis motocicletis de polizie, furgons des
29
televisions, machinis di supuart, ambulancis, doi camions dai
pompîrs, un camionon cun, cjamâts tal casson scuviert daûr, un
complès di balarinis e balarins vistûts “alla marinara” che a
balin “La Bamba”.
Suntune machine blancje, decapotabil e une vore lungje, Remo,
Gros, Helmer e Puppo a saludin la int che e cjale di lât da la
strade.
PASSAÇ FRANC
DIF. MONFALCON – DÌ
L’imponent convoi al passe devant de Fincantieri a Monfalcon,
dulà ch‘al ven saludât di ducj i operaris che a son sentâts sui
cjars- puint.
PASSAÇ FRANC
DIF. - DÌ
MONTAÇ IN PROGRESSION
Il convoi al travierse i paîs e lis campagnis che a puartin a
Udin, si lein par dut cartei benaugurants picjâts chi e là:
“MARIANO DEL FRIULI SALUTA
IL CAPITANO REMO E LA STORM”
“FORZA REMO!!!
CLUB STORM DI SAN GIOVANNI
AL NATISONE”
MONTAÇ IN PROGRESSION
Par dut il percors, come pal “Giro d’Italia”, la strade e je
dute cuvierte di scritis coloradis:
“VAI REMO!!!”
“FORZA REMO!!!”
“CASSANDRI, SANTO SUBITO!”
e vie indevant...
PASSAÇ FRANC
DIF. MANZAN – DÌ
Un grant modelin da la Storm in len al è poiât parsore de
cjadreone di Manzan.
PASSAÇ FRANC
30
DIF. – DÌ
Remo al cjape sù un frut che i ven dât di une femine, e lu busse
sul cerneli; la mari, dute emozionade, lu torne a cjapâ.
Fantacins a corin come mats tai curtîi par rivâ dongje de strade
e saludâ il cjapitani.
PASSAÇ FRANC
DIF. BURI - DÌ
La bande di Buri, in segn di stime pal passaç dal convoi, e sune
“Con te partirò”, cjantade di Andrea Bocelli in persone, vignût
in Friûl a pueste pal grant event.
SFANTAMENT IN NERI
SFANTAMENT IN VIERZIDURE
EST. UDIN, LOZE DAL LIONEL – DÌ
Une sdrume di int si intrope par sintî Remo, di pôc presentât
dal gjornalist NEVIO MISSONA.
REMO
Fradiš furlans!
Eši chi, uìa,
a Udin, la capitâl dal Friûl,
al è par me un onôr
e un motîf
di granda sodišfazion.
Jo o pueš divos intant
grazie da eši chì e,
seconda, ma no ultima ruba,
da recuardaši simpri
di chešta imprêsa
co sin davôr a fâ.
Par nos, par vos
e par dutas
las prošimas gjenerazions:
chešta nâf a è la prima,
ma dopo a’ nt saràn âtas!
Ovazion dal public.
REMO
Provait a pensâ, fradiš:
una nâf cussì
par ogni cumun furlan!
31
Bašta cui špeculatôrs
e i condònos!
Bašta cu la fîvra dal madòn
e dal ziment...
O vin la pušibilitât
da vintin tropas co vulìn!
A è ora da finîla da mandâ
cheštas barcjas in India,
a chei puarš operaios
ca àn da šta dut al dì
cu la flex,
ta la puça di aga fraida
e dopo ai àn encja
da butâ via ducj i tocš!
Ce sodišfazion pueše eši?
Ovazion dal public.
REMO
Puartìn cheštas maraveas
di metàl a cjasa nuešta,
adotìnlas, as puešin deventâ
dut ce co vulìn:
dišcotecas, volei clepš,
centros comerciai, nait clepš,
moštras di pitura,
šcultura, cinemas,
rifugjos pa la puara int,
ošpedai...
A bašta dâi un bon anti rusin
e a tornan novas,
po dopo, encja sal ves
da tornâ il teremot,
e sperin proprit di no,
mašima ši rebaltan
e dopo ši puešin tornâ
a dreçâ intun moment!
A chest pont il SINDIC DI UDIN, simpri une vore controlât, nol
rive a tratignîsi e al braçole Remo cun grant traspuart e grande
emozion. Remo, incontrolabil, si libare e al torne a cjapâ in
man il microfon.
REMO
Fradiš, una nâf paromp
e no colarìn mai a plomp!
E sal ves da vignî
encja il mâremot,
ši è già in barcja,
32
ši seran i oblòs
e via ca ši partìš!!!
Nevio Missona, ormai ancje lui cu lis lagrimis tai voi, al cjape
la peraule.
NEVIO
Peraulis bielissimis, Remo,
bielissimis!
E cumò, cu la vôs rote
pa la grande emozion
us mostri il regâl che Remo
al à volût fâ a ognun
dai cjâf lûcs
de provincie dal Friûl,
e, duncje, ancje
a la nestre biele citât.
O prei l’assessôr a la culture
di discuvierzi chest don,
che, di cumò indevant,
al ricuardarà
a dute la citât di Udin
il passaç dal cjapitani Remo
e da la sô nâf!
L’assessôr ae culture, in pîts tra lis dôs statuis di Florean
e Venturin, al tire vie un telon blanc scuvierzint un grant
motôr taiât a metât ch’al faseve part di un dai doi propulsôrs
da la nâf Storm.
La int presinte e reste a bocje vierte e daspò e tache a bati
lis mans estasiade.
Remo, ringraziant, al sente suntune cjadreute bielzà pronte cun
dongje un microfon e al cjape in man une ghitare.
REMO
O volarès concludi
chešta biela cerimonia
cuntun regâl špeciâl par vos!
In chešcj eins di navigazion,
co ai fat su la Storm,
ai mitût dongja una šchiria
di išpiraziôns e di poesias.
Dala pi biela ai tirât fôr
una cjançon c’ha ši intìtula:
“Donde vas, hombre de mar?”
Ovazion.
33
Remo al intone une melodie nostalgjiche e al tache a cjantâ.
REMO
Donde vas,
hombre de Mar?
In piè su la prua
a šcrutâ i orizonts.
Ce credištu da fâ?
Tu giras il mont,
tu juats tantas rubas
ma a la fin
no tu âs capît
nuiaaaaaa...
La cjançon intonade di Remo e cjape un ritmi movimentât, in
stîl zigan: a tachin a sunâ chei da la STORM ORCHESTRA sentâts
daûr di Remo: violins, lirons, armonichis, trombis, trombutis
e trombons!
MONTAÇ IN PROGRESSION
Bai e fieste in place.
Negozis di musiche plens di cd e manifestons publicitaris dal
cd di Remo e da la Storm Orchestra “Donde vas, hombre de mar?”.
Sît internet di “iTunes” intasât di int che e scjame “Donde
vas, hombre de mar?”.
Negosiz plens di maiutis di Remo, spilutis, cjapiei e ogni sorte
di monade promozionâl...
SFANTAMENT IN NERI
SFANTAMENT IN VIERZIDURE
DIF. MAIAN, TRATORIE “DA GARDO” - DÌ
Il cjalt dal Istât al fâs fumâ l’asfalt, lis cialis a griin,
l’aiar al è fer e di fûr da la tratorie DA GARDO un piçul grup
di personis e je daûr a spietâ bevint vin e sgnape.
Un taulin al tache a vibrâ e in lontanance al rive un rumôr come
di temporâl.
Dibot, di daûr di une curve, e compâr la machinone di Remo che
al guide il convoi di camionons.
La int di fûr dal bar e tire sù il cjâf.
PASSAÇ FRANC
34
INT. MAIAN, TRATORIE “DA GARDO” - GNOT
Prin plan di Remo che al tire sù un tai di vin, tignint in chê
altre man un toc di merluç impanât.
REMO
Bivìn fradis,
cumò ch’a ‘nd è!
la Storm a e l’Arca
e jo o soi Noè!!!
L’incuadrature, cuntun zoom svelt indaûr, si slargje a palesâ
l’ostarie plene fûr di misure di int, cun Remo tignût su lis
spalis di doi omenons.
Dibot e tache une musiche indiaulade da la Storm Orchestra,
intun grant casin di brindis, tacis che si spachin, damigjanis
che a vegnin passadis di man in man e guantieris di pes frit che
a jessin da lis cusinis.
Dute la int e fâs fieste. Helmer al bale cuntune CAMARELE basse
e floride cuntun grumâl cun scrit parsore “Mangjâ, bevi e tante
ligrie”.
Il capocantîr Puppo, cjoc disfat, al è distirât sot di un taulin
cuntune plere in bocje e cul inzegnîr Gros che i strucje vin in
bocje di une damigjane.
Tal mieç dal casin Remo si tire dongje da la grande vetrade ae
jentrade, al cjale viers lis monts e dibot al devente seri.
SFANTAMENT INCROSÂT
TORNADE INDAÛR
INT. UFICIS DA LA GROSTRASPORT – DÌ
Dentri dal ufici di Gros o tornìn a cjatâ Remo e Gros come che
ju vevin lassâts prime.
Ma
Ma
il
Il
GROS
sì, ma sì, o viodarìn!
chest nol jere
fastidi plui grant.
(si fâs seri)
probleme piês, Remo...
Gros al sdrondene il cjâf e al devente pinsirôs.
GROS
Il vêr probleme al è il toc
di strade che di Cjasiât
al puarte fin a Vît,
35
cun dutis chês curvis,
chês stretis,
al è praticamentri impussibil
che i camionons a rivin a passâ
par chei tornants.
Magari cussì no, Remo,
o ai di jessi onest:
no pensi che la nâf
e puedi rivâ fin a Vît.
Magari o podaressin
lassâle a Cjasiât...
REMO
No šta nencja šcherzâ,
ši juat che no tu sâs incjimò
cun cui che tu âs a ce fâ...
GROS
Bon, Remo, no stin a scjaldâsi.
Jo ti dîs lis robis cemût
che a son, li no si passe!
Punto.
REMO
No punto:
virgola se mai!
Remo al tire fûr un sfuei cuntun dissen ch’al somee fat di un
frut e lu sbat su la taule di front di Gros.
Il dissen al mostre une imagjine avonde mal fate dulà che si
viodin dal alt i paîs di Cjasiât e Vît.
I doi paîs a son colegâts insiemi di une linie drete che e met
adun la place di Cjasiât cul cjamp sportîf di Vît, passant par
une culine tra i doi paîs.
GROS
(dopo vê cjalât il dissen
cun suficience)
E chest...
Ce volaressie jessi?
REMO
Prova e pensa: un puint enorme
ch‘al colega Cjasiât a Vît!
Realizât dut in tubos Innocenti!
Lisìar, resištent e šmontabil.
Cinc mil colonas di alumini
e trente cinc mil panei
da armadura par fâ la rampa,
36
cuierta di tapiats di chei
“antiscivolo”:
un gioiél di tecnologjia
e ingegn!
GROS
(sconfuartât)
Remo, Remo.... Fermiti!
Ma sâstu ce che tu stâs disint?
Di Cjasiât a Vît, in rie drete,
a saran plui o mancul
un chilometri e mieç!!!
Di chê strade a son ancje
dôs culinis e il dislivel
di cuvierzi, a spanis,
al sarà di almancul
tresinte metris.
E no vin di montâ cuntune
biciclete o une cariole:
a àn di montâ parsore
cincuante camiononons
a plen caric!
Sêstu fûr cul cjâf??!!!
REMO
Gno fradi, il Nani,
ch‘al è ingegnêr...
GROS
(cu la muse ruane)
Ma lasse stâ to fradi!
Ti varà dit di sì par sfiniment!
REMO
(cence bati cei)
Gno fradi, il Nani,
ch‘al è ingegnêr,
al è un ch‘al sa!
Al è pront a meti la firma!
I tubos i vin domandâts
ai Lualdis, i panei a Milazo,
i tapiats ai Belinis e,
tant par dî, vin belgià fat
una prova in šcjala.
Gros al slargje i braçs sconfuartât.
37
REMO
(cul ton di cui
ch‘al insegne ai fruts)
Dal cjamp di balòn
al tet dal centro sociâl,
o vin cjamada duta la faméa di
Sghèrbech, saštu trop ch’ai
pésan mediamenti in famea?
Pi di cent chilos dal un,
(al fâs grancj segns
cu lis mans)
e i vin cjamâts sul tratôr pi
grant di ‘Zeomo e insiema as son
passadas tria vacjas, un taur
e dutas las fedas di Sghèrbech.
E il puint nol à fat “BEH”!
Nol à fat “BEH”!
Capît?
GROS
(disperât e insoferent)
Ma Remo, no je la stesse robe
puartâ sù un tratôr
une famee di bultrics,
vacjis, un trop di pioris...
E puartâ sù i miei camions
a plen caric par un chilometri
e mieç.
Ce bighe di prove âstu fat?
REMO
(un tic spaurît dal ton di Gros)
Encja Dante al dîš...
Ca ši pueš fâ...
GROS
(fûr di lui)
No mi free nuie di ce ch‘al dîs
chest Dante e di ce ch‘al dîs
to fradi e dal tratôr di ‘Zeomo!
Vonde!
No si pues!
No si pues!
NO... SI... PUES!
FIN DE TORNADE INDAÛR
SFANTAMENT INCROSÂT
38
EST. CJASIÂT - DÌ
Un lent moviment di machine al incuadre une colone grandiose di
camionons fers, un daûr chel altri, su la strade provinciâl.
La machine di riprese e passe dute la colone fintremai al prin
camion cjamât cul toc numar un.
Cuntun moviment di grue, l’incuadrature si alce a cjapâ une
struture straordenarie dute sflandorose, fate sù in alumini e
tubis Innocenti, che, partint da la place di Cjasiât, e poiantsi
su une culine jenfri, e rive fintremai a Vît, visibil in
lontanance.
Parsore de struture al è poiât un sgliç larc cinc metris, dut
cuviert di tapêt grês.
Elicotars da la protezion civîl, da la polizie e da la
television a voltizin parsore da la rampe dulà che a son in
opare operaris, tecnics e inzegnîrs.
Inte grande machine decapotabil al è Remo, in pîts vistût cu la
monture di gale di cjapitani di sale machinis.
Dongje di lui al sente Helmer, vistût cu la sô vecje monture
militâr de armade svedese, cun dongje la camarele floride di
Maian, cuntune maiute cun scrit parsore “OKTOBERFEST 1994”.
Te sente daûr Gros al cjale l’orloi nervosementri, strenzint
intune man une foto da la sô famee e in chê altre un rosari.
Il capocantîr Puppo, ancjemò cjoc, al è stravacât dongje di lui.
REMO
(plen di entusiasim)
Amîš, uìa ši šcrif la štoria!!!
So rivìn in somp o sarìn
ricuardâts insiema ai Faraons
e al Colòs di Robin!!
Se alc al va mâl...
Šperìn ch’al sêti
un mâl rimediabil...
Se invezit a va mâl mâl...
Šperìn almancul da via lašât,
in chei ca reštan,
un biel ricuart!!!
I camionons a sunin lis trombis tal stes moment.
La tiere e treme cul sun dai motôrs.
Remo, come ch‘al fos un gjenerâl prin di une bataie, al fâs un
segnâl cul braç distirât viers la rampe.
La machine e partìs cjapant la rampe.
Gros al cole in svaniment.
39
HELMER
(malcuiet, strenzint la man
ae camarele)
Zi?!
Puppo si svee dibot, al cjale ator, si torne a meti pognet su
la sente e al bute fûr.
La machine e je aromai su la rampe. I camionons a tachin a lâ sù.
I camioniscj si fasin il segn da la crôs, a tocjin cuaruts
puartefortune, cualchidun di lôr al cjarece il so lunari
pornografic.
Un cidin complet al cole su la sdrume intropade, vignude par
viodi l’imprese.
Lis ruedis dai camionons a zirin lentis montant su la rampe.
Int cu la bocje vierte.
La struture grandiose e trindule vuicant.
Prin plan di Remo, dut concentrât, ch‘al cjale indevant seri.
Lis breis a tremin cricant.
Lis mans di Helmer e de camarele si strenzin une vore fuart.
La int sui elicotars si bute infûr par rivâ a viodi miôr di sot
i camions su la rampe.
Un supuart di une colone al sprofonde par cualchi centimetri ta
la tiere.
Une gavedete di açâl e va in tension.
Come furmiis in file i camionons a son ducj cjamâts su la rampe,
e la machine di Remo e je a trê cuarts da la salide.
EST. VÎT, CJAMP SPORTÎF – DÌ
Al cjamp sportîf di Vît une sdrume di int e spiete insom da la
rampe.
E ven fûr l’imagjine cuintrilûs di Remo, cul braç ancjemò
distirât viers la cime da la salide, ch’al ven sù a pas di om:
daûr di lui si viôt la cabine dal prin camionon.
La int e salude berlant, ma la tension e je ancjemò alte.
40
PASSAÇ FRANC
Lis ruedis dal machinon di Remo a tocjin tiere.
SFANTAMENT IN NERI
Cidin complet su neri.
SFANTAMENT IN VIERZIDURE
Intun tripudi di musiche, di mans che a batin e di brindis,
Remo, cui voi ros par la comozion, al esulte e al salude cjalant
i ultins camionons che a tocjin tiere insom da la rampe.
Cun lui a son Gros, Puppo e Helmer che a saltin contents inta
la machine (Puppo di mancul).
Daûr di lôr dutis lis stradis di Vît a son plenis di camionons
cu la int che si intrope par fâsi dongje e viodi Remo e i tocs
da la nâf.
Parsore di un palc a son il president da la Regjon, chei da lis
provinciis dal Friûl e une vore di sindics cu la fasse tricolôr
che a saludin l’imprese.
SFANTAMENT INCROSÂT
EST. VÎT, CJAMP SPORTÎF - GNOT
Remo, Helmer, Puppo e Gros a son sentâts sot di un arbul.
Finalmentri di bessôi e un tic cjocuts a son daûr a fâ il
penultin brindis al sucès da la part plui dure da la imprese.
L’atmosfere e je rilassade e i cuatri a son stracons, ma
contentons.
Dibot il brindis al ven interot di une vôs.
Un camionist grant e grues, ERMES, dut ros in muse al cor
incuintri ai cuatri oms berlant disperât.
ERMES
Paron!!! Paron!!!
Une disgracie, Paron!!!
GROS
Oh, Ermes, calmiti!
Ce isal sucedût?
No tu mi varàs migo
sbatût un camion??
ERMES
Magari cussì no,
o vin cjatât un om scliçât
41
tra doi tocs di carene da la nâf,
sul camion numar “26”!!!
HELMER
Zgligiât?!
REMO
(tirantsi in pîts)
Un operaio?
Cui?
Un camioništ?
ERMES
No savìn.
No si rive a capî:
nol à la monture
da la GROSTRASPORT
e al è ancje ridot
come un bol postâl.
Franco e la sô scuadre
a son ancjemò daûr
a distacâlu dal toc numar “48”
e dal toc numar “44”!
HELMER
(maraveât, fevelant intun messedot
di furlan e svedês)
Zi?
No puzibil:
cuarantevòt
no dongia cuarantecvatri!
Cuarantevòt
no sul camiòn vintieses!
SFANTAMENT INCROSÂT
TORNADE INDAÛR
EST. PUART DI TRIEST – DÌ
Edi, in pîts tal casson di un dai camionons, tra doi tocs
grandiôs da la nâf, cuntune bombolete spray al è daûr a modificâ
il numar “43” di un dai tocs za numerâts de bande di Helmer, in
maniere di trasformâlu in “48” e rivâ cussì a incasinâ il lavôr
dal svedês.
EDI
Eh, ši capìš, no?
Cji taconi a te e al IKEA!!!
42
I marangons ai son marangons,
chei là ai son contabii,
beh, vos insegni
ben jo a contâ...
Cjapa e impara, dordol!
VÔS DI OM FÛR CJAMP
(berlant)
Moviti cun chel bulldozer,
pare indevant il “44”!!!
Sù po, no stin a fâ rabiâ Puppo!
Edi si volte cu la bombolete in man e l’espression sfolmenade.
EDI
(“Piuìcant” come nol veve mai fat
in dute la sô vite)
Codì...
I doi tocs grandiôs si metin adun cun violence sfracaiant Edi.
FIN DE TORNADE INDAÛR
SFANTAMENT INCROSÂT
EST. VÎT CJAMP SPORTÎF - Dì
Dante e Remo a son sentâts su la bancjute dal cjamp sportîf,
intant che i operais a son daûr a scjamâ i prins tocs da la nâf.
Dante al fume pinsirôs e Remo al sdrondene il cjâf avilît.
Un
Di
Di
Ma
DANTE
bon om...
pucjas peravolas magari...
pucja presença...
un bon om.
REMO
Ah, sì, tu pues dìli.
Nal varès mai fat
mâl a una mošcja.
...E plen di entusiasmo, po!
DANTE
Mah...
(dant une tirade al sigaret)
Cui sa ce dal porco
ch‘al števa cumbinânt
tra chei panelòns di lamiera?
43
REMO
Eh, benedèt, al voleva
eši ùtil encja lui, po.
Magari cualchidun dai operaios
ai veva det...
Da coregi chel numar.
Oh forzi...
Nal veva capît ben...
La numeraziòn dai tocš.
Sâštu tu?
DANTE
Ah, puar om...
Murî cussì...
(soflant il fum dal sigaret)
Špreçât coma un crot...
Un moment di cidin al cole sui doi oms.
REMO
(cambiant ton dibot)
Alora, a la fin la vin
cumbinada, no dištu nuia?
DANTE
(amichevolmentri)
Eh, ce aio da dîcji?
Bravo, po.
Cumò as son noma da meti adun
chei catàns e šperâ ch’al salti
fôr alc di sešt...
REMO
No šta via pôra, al è dut uchì.
Remo al tire fûr di une borse il manuâl di montaç da la Storm,
un libron formât A4 cu la schene di dodis centimetris.
REMO
Ah, chel Helmer al è propit
bàbio; cjala ce lavôr...
Cun chešt encja un dòrdol
al podarès fâ su la nâf!
Dante al sclice il sigaret intant che Remo al continue a amirâ
il lavôr di Helmer.
SFANTAMENT IN NERI
44
Musiche rock une vore ritmade.
SFANTAMENT IN VIERZIDURE
INT. NÂF STORM – Dì
Didentri da la nâf, la machine di riprese si môf cuntune lente
carelade indaûr mostrant un coridôr larc dut lustrât.
Di flanc dal coridôr a son negozis, vetrinis, un ristorant,
l’ingrès di une discoteche e di un piçul cine.
Denant di ogni jentrade a son in pîts lis comessis e il personâl
cu la monture dal staff Storm.
La machine di riprese tal so scori indaûr e mostre une puarte
a veris scurîts cu l’insegne dal night club “EDI’S PLEASURES”,
dongje da la puarte a son dôs bielis fantatis pôc vistudis.
PASAÇ FRANC
EST. NÂF STORM – DÌ
Sul puint in cuvierte a son un bar, une tratorie cun viste sul
panorame, une aree sportive ricreative cun cjamp di tenis e
minigolf, mintri che ta la cabine di comant a son i uficis
aministratîfs une vore modernis.
Sul puint e je une sdrume di int invidade, dute vistude a
fieste, intant che, intal puint di comant, Remo, Helmer, Gros
e il capocantîr Puppo, in compagnie des autoritâts a brindin al
definitîf sucès da la lôr imprese.
Remo, apaiât, al cjale a traviers da la vetrade e, di lontan,
al incrose i voi di Dante, ch’al è sul puint in cuvierte.
Dante al alce la tace in segn di brindis.
Remo al riduce fûr e al rispuint al brindis.
L’ultime incuadrature nus mostre la Storm dute lusinte,
ristruturade in maniere impecabile, colôr blanc e ros, poiade
cu la pope dulà ch’al jere il cjamp di balon e la prore che si
slungje viers il panorame grandiôs dal Friûl.
SFANTAMENT INCROSÂT
Ben planc la ultime incuadrature da la nâf e devente une
fotografie vecje e fruiade da la Storm intal mâr, la stesse
fotografie che o vevin viodût intal bar di Elio sul imprin di
dut.
INT. CJASE DI REMO - DÌ
La machine di riprese e incuadre cheste foto picjade suntun
mûr, lant indevant cuntune carelade laterâl par rivâ sul dissen
dal puint in tubis Innocenti, disegnât a la buine di Diu di
45
Remo, rivant daspò a une letare tornade a mandâ al mitent de
bande de Regjon, par incuadrâ po daspò la casselute des ufiertis
“PRO NAVE” costruide di Edi, cun dentri une piçule cuantitât di
monedutis e concludi il so moviment lant a incuadrâ la muse di
Remo ch‘al duar.
Di bot al sune il telefon sul comodin.
Remo, insunât, al rispuint cu la vôs dute impastade.
REMO
Pronti!
Ah, sì...
Va ben,
ši vidìn ì dal cjamp športîf.
No, no...
Na coventan faturas.
Ciao,
mandi.
Remo al poie jù la cornete.
PASSAÇ FRANC
EST. CJAMP SPORTÎF DI VÎT - DÌ
Edi, vistût cun jeans e cjamese di fanele a cuadris, plen di
strissulis di len e di seadure, al salude Remo che si tire
dongje cu la casselute “PRO NAVE” sot dal braç.
EDI
Bon, jo l’ài poiât uì...
(al mostre un pont fûr cjamp)
Toleranza zero.
Al è vignût un špetacol,
miei di cuant ch’al era nouf!
Remo al cjale svoiât fûr cjamp, viers il pont mostrât di Edi.
REMO
(al taie curt)
Bon, trop vevinos det?
EDI
Eh...
Cjarta... Vernîš...
La manodopara
no tiala met in cont...
Dâmi cincuanta!
46
REMO
(sgarfant ta la casselute)
Chi o ‘nd ai trentesièt...
EDI
(stiçât)
Eh, sconto comitiva,
ši capìš, no?
Bon dai, dâmi trentesièt...
REMO
(slungjant lis monedis)
Cjò,
(voltantsi par lâ vie e za di schene)
e ten cont che išnot
cji ài encja šlungjada la vita!
EDI
Ce?
REMO
Laša štâ...
Mandi!
EDI
(montant sul furgon)
Mandi e grazia!
(tra se)
Eh, grazia na paia...
Remo, sentât suntune bancjute dal zardinut, al cjale par tiere,
po daspò al tire sù i voi e al cjale a dret.
Intal mieç dai zûcs pai fruts, jenfri triculis e sgliçs, une
colonute in len clâr, ben plantade intal teren, e ten sù la
ruede dal tamon da la Storm, ch‘al lûs cul soreli de buinore.
Remo al cjale lancurôs il tamon e si fâs pinsirôs, sbassant la
voglade sui siei pîts.
VÔS DI FRUTS (FUR CJAMP)
No, il capitan pueš fâlu
noma jo co soi il pi alt!
Na centra:
jo o soi pi vecju!
Soi jo il capitan!
Ocjo a prora:
ai rivan i pirâts!
47
No vin da via pôra
da la tempiešta,
tignît dûr il timon!!!
Remo al mole i siei pinsîrs e al tire sù i voi e al viôt trê
fruts che a zuin contentons cul tamon da la nâf Storm, mimant
grandis aventuris di piratis e batais par mâr.
Remo al fâs bocje di ridi.
FIN
SFANTAMENT IN NERI